Am stat in statie cu fata spre cer sa ma picure molcoma ploaie. Tineam umbrela in mana, nedesfacuta. Langa mine aud deodata un murmur mirat de femeie batrana: ia uite-o si pe asta cum sta cu umbrela-n mana si-o ploua. M-am intors, i-am zambit larg si, zic eu, senin si am continuat invelitul in stropii proaspeti de ploaie.
Cand am privit-o din nou, femeia mi-a zambit inapoi, dar nu mi-am dat seama daca era un zambet fortat ori unul chiar sincer. Cert e ca n-a mai contat cum era.
